Turda | Stiri din Cluj
Browse > Home / Turda

Turda


Turda (în germană Thorenburg, Tohrenburg, Thorenburg, Tooren, Thoren, Thorda, Torda, în maghiară Torda, în latină Potaissa) este un municipiu în judeţul Cluj, Transilvania, România cu o populaţie de 57.381 de locuitori (în anul 2007). Se situează la circa 30 km sud-est de municipiul Cluj-Napoca.

Istorie

Pentru detalii, vezi articolul Istoria Turziivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Turda a fost fondată ca un oraş dac sub numele Potaissa şi a fost cucerit de romani. Pe aceste locuri s-ar fi descoperit mai multe vestigii paleocreştine. În Evul Mediu s-au ţinut în total la Turda 127 Diete ale Transilvaniei (adunări ale stărilor). În 1568 Ioan al II-lea Sigismund Zápolya, principe al Transilvaniei, a emis aici Edictul de la Turda, primul decret de libertate religioasă din istoria modernă a Europei. Turda a fost în timpul Regatului Ungariei reşedinţa Comitatului Turda (Torda vármegye), iar din anul 1876 reşedinţa Comitatului Turda-Arieş (Torda-Aranyos vármegye). Între 1925-1950 a fost reşedinţa judeţului Turda.

Stemele oraşului

Steme vechi (înainte de 1990)

Stema oraşului în secolele XVIII-XIX

Stema oraşului între anii 1918-1968

Stema oraşului între anii 1968-1990

Stema actuală (după 1990)

Stema actuală are 2 componente principale:

În partea superioară are o coroană murală cu 5 turnuri, care simbolizează rangul de municipiu al urbei.

În partea inferioară are un scut în formă de inimă împărţit la rândul său în 2 câmpuri:

- câmpul superior, cu interior albastru, delimitat de câmpul inferior printr-un căprior roşu. Conţine un braţ inveşmântat în zale cu o secure, executat cu smalţ argintiu. Împreună cu cele 3 coroane voievodale smălţuite în aur (Ţara Românească, Moldova, Transilvania) reprezintă opera lui Mihai Viteazul, prin braţul căruia s-a realizat unirea celor 3 principate române sub un singur sceptru.

- câmpul inferior (sub căpriorul roşu) cu interior albastru si argintiu, are 3 elemente semnificative:

a) un munte despicat în două, colorat cu smalţ argintiu (simbolul rezervaţiei naturale Cheile Turzii).

b) o cărămidă roşie cu ştampila LVM (însemnul Legiunii a V-a Macedonica), epoca în care aşezarea Potaissa a primit rangul de colonie.

c) stejarul verde (figură heraldică), preluat împreună cu simbolul Cheile Turzii din stema medievală a oraşului, care înseamnă înrădăcinarea, evoluţia şi perpetuarea în timp a localităţii.

Cronologia istorică a Turzii

Demografie

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

Populaţia istorică

Zona centrală a Turzii (Piaţa Republicii)

Turda[4]
Anul Total Maghiari Români
1910 15.167 69,4 % 27,6 %
1920 16.692 62,0 % 31,3 %
1930 21.428 52,7 % 39,0 %
1941 32.170 22,1 % 70,5 %
1956 35.606 20,6 % 74,6 %
1966 44.980 16,9 % 81,2 %
1977 55.294 14,0 % 83,7 %
1992 61.200 11,6 % 87,4 %
2002 55.887 10,0 % 84,0 %

Structura pe etnii

Recensământul din 2002 a înregistrat 55.887 cetăţeni în Turda. Dintre aceştia erau români 47.442, maghiari 5.618, rromi (ţigani) 2.703, germani 82, alte etnii 41.

Structura confesională

Turda
Confesiunea 1930[5] 2002[6]
Reformaţi 30,9 % 06,63 %
Greco-catolici 26,0 % 04,49 %
Romano-catolici 15,7 % 01,88 %
Ortodocşi 12,8 % 80,14 %
Unitarieni 09,2 % 01,92 %
Mozaici 04,3 % < 0,01%
Luterani 00,9 % < 0,01%

Recensământul din anul 2002 a relevat că în Turda există următoarele confesiuni: Ortodocşi - 44.793, Reformaţi-Calvini - 3.708, Greco-catolici - 1.954, Penticostali - 1.597, Unitarieni - 1.076, Romano-catolici - 1.051, Baptişti - 280 şi Adventişti de Ziua a Şaptea - 217.

Comparativ, recensământul din 1930 indica următoarea structură confesională: Reformaţi-Calvini - 6.952, Greco-Catolici 5.728, Romano-Catolici - 3.196, Ortodocşi - 2.592, Lutherani - 184, Unitarieni - 1.870 şi Mozaici - 852. Saltul numeric considerabil în favoarea ortodocşilor între anii 1930-2002 se explică prin interzicerea în anul 1948 a Bisericii Greco-Catolice.

La Turda a existat în sec. XVII-XX o (relativ) mică comunitate germană, care a construit o Biserică Evanghelică-Lutherană de confesiune augustană, dărâmată cu acceptul Sinodului Lutheran din Sibiu de autorităţile comuniste în anul 1986 (pe motiv că dispăruseră credincioşii lutherani din oraş), spre a face loc unei Case de Cultură, ramasă până azi neterminată, o ruină în inima urbei.

Date geografice

Turda s-a dezvoltat mai ales pe partea stânga a râului Arieş. Altitudinea minimă e de 310 m în extremitatea estică, pe valea Arieşului, iar cea maximă se găseşte în nord-estul oraşului, pe Dealul Slăninii (436 m). Spre vest, este adăpostit de Dealul Viilor, în prelungirea Dealului Cetăţii (402 m). În centrul municipiului se unesc Valea Racilor [7] cu Valea Caldă Mare [8].

Oraşul a fost compus din 3 zone distincte: Turda Veche (de la podul peste Arieş spre nord, cuprinzând zona centrală şi terminându-se la capătul străzii Avram Iancu), Turda Nouă (de la strada Avram Iancu spre Cluj) şi Oprişani (de la podul peste Arieş spre Câmpia Turzii).

Date economice

Economia locală a Turzii este bazată pe industrie în următoarele domenii: materiale de construcţii, industrie chimică, industrie metalurgică, porţelan tehnic, sticlă şi piese pentru autovehicule. Totodată, oraşul este un centru important de industrie uşoară (confecţii, etc). În Turda îşi desfăşoară activitatea economică un număr de 2638 firme comerciale.

Cultură

În Turda funcţionează Muzeul de Istorie, Centru de Informare Turistică (CIT), Societatea Culturală Rei Culturaes Fautores, Fundaţia Potaissa, Teatrul Municipal, Clubul Copiilor din Turda, Clubul de dans sportiv “Potaissa”, Ansamblul folcloric “Potaissa” şi Colegiul Naţional Mihai Viteazul.

Viaţa religioasă

Lăcaşuri de cult

Fosta Biserică Evanghelică-Lutherană
(demolată în 1986)

Obiective turistice

Clădirea Primăriei din Turda

Pentru detalii, vezi articolul Lista locurilor în Turdavezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

În Turda şi împrejurimi există numeroase obiective istorico-culturale interesante, cum ar fi:

Obiectiv memorial

Cimitirul eroilor români şi maghiari din cel De-al Doilea Război Mondial, construit în anul 1946, este amplasat în cadrul Cimitirului Central din localitate. Suprafaţa acestuia este de 1.480 mp. În cadrul necropolei sunt înhumaţi 384 eroi, din care 341 necunoscuţi şi 43 cunoscuţi.

Administraţie

Turda este împărţită în mai multe cartiere: Poiana, Oprişani (alcatuită din microraioanele Micro I, II, III şi IV), Turda Nouă, Turda Veche (centrul vechi), Poştarât, Hărcana, Sf.Ioan, Petrilaca. În Oprişani denumirea de “microraion” este atribuită zonelor de blocuri construite in epoca comunismului. Alte zone din Turda au încă denumiri asociate cu persoane ce au locuit in zona respectivă (”La Bocoş”) sau unor institutii cunoscute: “La LMV” (Liceul “Mihai Viteazu”), “lângă Spital”, “la Biserică” etc.

Personalităţi

Bibliografie

  • Torda város és környéke (”Oraşul Turda şi împrejurimile sale”), Balázs Orbán, Budapesta, 1889 (manuscrisul traducerii în limba română făcută de Teodor Oţel în anii 40 ai secolului XX se găseste la Muzeul de Istorie din Turda)
  • Urmele domniei romane în Ardeal, Augustin Caliani, Blaj, 1915
  • Călăuza Turzii, Teodor Murăşanu, 1923
  • Ioan Moldovan-Moldovănuţ, Elie Dăianu, Cluj, 1927
  • Schiţa monografică a judeţului Turda-Arieş, Petre Suciu, Turda, 1929
  • Proprietatea agrară în Ardeal, Petre Suciu, Cluj, 1931
  • Monumente istorice din Turda, Camil Mureşan, Edit. Meridiane, 1968, Bucureşti
  • Revista Potaissa, Muzeul de Istorie Turda, 1978, 1980 şi 1982
  • Potaissa - Studiu monografic, Mihai Bărbulescu, Turda, 1994
  • Turda - 20 de secole de istorie, Primăria Turda, 1999
  • Pagini de istorie şi cultură turdeană, Valentin Vişinescu, Edit. Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1999
  • Statornicie şi continuitate, Valentin Vişinescu, Cluj-Napoca, 2001
  • Potaissa-Turda, Eugen Gergely, Turda, 2001
  • Aspecte privind viaţa socială din Turda interbelică, în Anuarul de Istorie Orală, nr.3, Cluj-Napoca, 2002
  • Judeţul Cluj - trecut şi prezent, Editura ProfImage, Cluj-Napoca, 2003
  • Turda - oraşul care nu vrea sa moară, Daniela Deac, Edit. JAC, Turda, 2003
  • Spiritualitate turdeană, Valentin Vişinescu, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2004
  • Turda - Leagăn de civilizaţie românească, Valentin Vişinescu, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2006
  • Presupusele vestigii paleocreştine de la Turda

Vezi şi

Legături externe

Portal Portal Cluj

Galerie de imagini

Palatul Voievodal (Muzeul de Istorie)
Catedrala Ortodoxă
Centrul Raţiu pentru democraţie
Miliarul de la Aiton - detaliu
Primăria Turda
Biserica Romano-Catolică
Imagine panoramică
Update me when site is updated
Stiri si Massmedia www.TOP21.ro Top25.ro - Noi te promovam pe Internet ! Romanian Top 30 Bancuri Stiri Online - cel mai bun site de stiri online Top66 Statistici